Stimularea comunicării orale în activitățile de povestire

STIMULAREA COMUNICĂRII ORALE ÎN ACTIVITĂŢILE DE POVESTIRE PRIN UTILIZAREA  METODELOR  INTERACTIVE  DE  GRUP

Prof. Înv. Preprimar ANA VOICU

GRĂDINIȚA VALEA VOIEVOZILOR

Educarea conduitei verbale a preşcolarului constituie o premisă psihopedagogică a pregătirii lui pentru şcoală. Intreaga experienţă instructiv- educativă din grădiniţă şi şcoală atestă posibilitatea cultivării limbajului oral în strânsă legătură cu operaţiile gândirii.

Prin metodele interactive de grup, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, de a combina şi de a învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice de cunoaştere. Metodele interactive de grup stimulează creativitatea, comunicarea, activitatea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic, independenţa în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative îndrăzneţe de rezolvare a sarcinilor de învăţare.

            Prin intermediul metodelor interactive de grup, noi, dascălii încercăm să mobilizăm structurile cognitive şi operatorii ale copiilor transformându-i în  coparticipanţi ai propriei formări.

În cele ce urmează exemplific câteva metode interactive de grup care contribuie la dezvoltarea  capacităţii de comunicare orală. Aceste metode au fost utilizate în cadrul activitaţilor de povestire atât la şcoală cât şi la grădiniţă.

Pentru povestea  ,,Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă s-au folosit metodele Diagrama Wenn cu preşcolarii  şi Cvintetul cu şcolarii iar la povestea  ,,Ciuboţelele ogarului” de Călin Gruia s-au utilizat metodele Explozia stelară la grădiniţă  şi Cubul la şcoală.

Ø      Diagrama Wenn

       Pentru Diagrama Wenn se pregătesc coli cartonate pe care sunt realizate diagramele. Se împart copiii în două grupuri şi se stabilesc sarcinile de lucru. Fiecare grup completează diagrama- în cercul verde vor aşeza siluete, imagini care scot în evidenţă trăsăturile personajului pozitiv ( fata moşneagului), iar în cercul roşu vor aşeza siluete, imagini care definesc trăsăturile personajului negativ ( fata babei). În spaţiul galben care intersectează cele două cercuri vor aşeza imagini, desene care ilustrează asemănări între personajul pozitiv şi negativ. Utilizând această metodă în etapa de fixare a cunoştinţelor, copiii au desprins ideea principală din text: ,,Personajele care săvârşesc fapte bune sunt personaje pozitive, iar cele care săvârşesc fapte rele sunt negative”.

Ø      Cvintetul

Cvintetul este o poezioară de cinci versuri prin care se rezumă un conţinut de idei. Activitatea se poate desfăşura individual, în perechi sau în echipă.

Structura cvintetului:

1. primul vers este un singur cuvânt- cheie ( substantiv);
2. al doilea vers este format din două adjective care descriu ceva;
3. al treilea vers este format din trei verbe ( de obicei la gerunziu);
4. al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă păreri, sentimente faţă de subiectul în cauză;
5. al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esenţa problemei;

                   

Exemplu: Fata moşului şi fata babei

Fata babei                                                                Fata moşului

urâtă, leneşă,                                                            frumoasă, blândă,

lenevind, minţind, prefăcându-se                            muncind, răbdând, îngrijind

Leneşa alege lada nouă.                                           Fata harnică este rasplătită.

Personaj negativ                                                       Hărnicie

Pe lângă sintetizarea rapidă a cunoştinţelor referitoare la un anumit subiect, metoda este deosebit de atractivă pentru micii şcolari, care descoperă cu plăcere că nu este atât de greu ,,a scrie versuri”. De aceea implicarea lor este unanimă.

În cadrul povestirii ,,Ciuboţelele ogarului” de Călin Gruia, s-a utilizat metoda Explozia stelară în etapa de fixare a cunoştinţelor.

Se împart copiii în cinci grupuri corespunzătoare celor cinci tipuri de întrebări. Copiii au avut sarcina de a asculta pe rând fragmente din poveste şi de a elabora întrebări. Conţinutul fiecărui fragment a fost ilustrat printr-o imagine pe care au aşezat-o pe steaua mare. Textul a fost prelucrat în aşa fel încât să conţină întrebările: CE? CINE? UNDE? CÂND? DE CE?

Ø      Explozia stelară- Text- suport ,,Ciuboţelele ogarului”

Ce l-a întrebat iepurele pe ogar?                  

Ce mâncare le-a oferit Moş Martin?

Ce le-a cerut Moş Martin oaspeţilor?

Ce a făcut iepurele?

Ce nu şi-a găsit ogarul?

Cine i-a propus iepurelui să poposească la han?

Cine i-a primit la han?

Cine s-a prefăcut că nu-şi găseşte banii?

Cine i-a plătit lui Moş Martin?

Cine a râs de ogar?

Când se ducea iepurele spre iarmaroc?

Când a început iepurele să mănânce?

Când le-a cerut Moş Martin banii?

Când i-a luat iepurele ciuboţelele?

Când s-a trezit ogarul?

Unde se ducea iepurele?

Unde au ajuns  iepurele şi ogarul?

Unde îşi caută ogarul banii?

Unde erau aşezate ciuboţelele?

Unde a fugit iepurele?

De ce se ducea iepurele la iarmaroc?

De ce n-a vrut iepurele să mănânce?

De ce n-a plătit ogarul?

De ce i-a luat iepurele ciuboţelele ogarului?

De ce Ogarul aleargă după iepure?

Beneficiile acestei metode sunt:

Stimulează comunicarea orală şi creativitatea individuală şi în grup a copiilor;

Facilitează crearea de întrebări în grup şi individual pentru a repovesti conţinutul poveştii urmărind succesiunea logică a evenimentelor;

Dezvoltă şi exersează gândirea cauzală, limbajul, atenţia distributivă a elevilor

Ø      Metoda cubului

Metoda este folosită când se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective oferind elevilor posibilitatea dezvoltării competenţelor complexe şi integratoare.

Etape:

-se realizează un cub care are feţele numerotate de la 1 la 6;

- se anunţă subiectul pus în studiu;

- se împarte clasa în 6 grupe care examinează tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului;

Cerinţe pentru metoda cubului- povestea ,,Ciuboţelele ogarului”:

Compară iepurele şi Ogarul, folosind cât mai multe adjective!

Asociază purtarea iepurelui sau a Ogarului cu alte personaje cunoscute de tine din lecturile citite!

Analizează faptele celor trei personaje: Iepurele, Moş Martin şi Ogarul!

Argumentează de ce este corect/ incorect comportamentul Iepurelui!

Descrie călătoria iepurelui din finalul poveştii!

Aplică semnele de punctuaţie potrivite la sfârşitul propoziţiilor!

,, Iepurele nu avu încotro şi-l ascultă pe Ogar (  )

(  ) Cât ai dat pe încălţări (  ) întrebă sfios Iepurele.

(  ) Doi galbeni (  ) cât să dau (  ) îi răspunse fudul Ogarul (  )”

Metodele interactive au marele merit că dezvoltă capacităţi cognitive superioare precum: gândirea divergentă şi convergentă, imaginaţia constructivă, capacitatea de explorare, de emitere  şi de verificare de ipoteze, capacitatea de descoperire, capacitatea rezolutivă, capacitatea de analiză critică şi reflecţie.

            Ca o concluzie putem afirma că pentru noi, cadrele didactice, modalitatea prin care am abordat aceasta temă constituie o provocare în direcţia promovării unor metode şi tehnici noi de lucru cu şcolarii şi preşcolarii.

Bibliografie:

• Bout, Odarca, Ghid de practică pedagogică pentru elevi şi studenţi, Sighetul Marmaţiei, 2006
• Lespezanu, Monica, Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura Omfal Esenţial , Bucureşti, 2007
• Mitu, Florica, Antonovici, Ştefania, Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar, Editura Humanitas Educaţional , Bucureşti, 2005